Despre „Ce poţi face cu două cuvinte – Ursa Mare” de Fanny Chartres

Era odată un băiat pe nume Adalbert. Acesta era foarte, foarte, foarte fricos. Totul, absolut totul, îl înspăimânta!
Părinţii lui erau divorţaţi. Fiecare dintre ei voia să-l scape pe copil de frica lui. Tatăl l-a înscris la cursuri de rugby, iar mama la cursuri de dans. De fapt, mama şi tatăl se întreceau, voiau să afle care dintre ei era cel mai bun părinte! Copilul lor, Adalbert, era ca o jucărie pentru ei. O minge pentru tata, un tutu pentru mama...
Cursurile de dans au fost o idee mai bună. Dar nu dansul l-a schimbat pe Adalbert. Ci o fată pe nume Ethel. Băiatul se îndrăgostise de fată, dar nu ştia cum se chema sentimentul pe care îl simţea... Nu ştia ce-i dragostea, dar un lucru era sigur: nu-şi putea dezlipi ochii de Ethel. Pe umărul stâng al fetei erau tatuate şapte puncte, stelele Ursei Mari, cum zicea Adalbert.
Pentru a scăpa odată pentru totdeauna de spaimele lui, Adalbert s-a uitat la un film înspăimântător, dar interesant. Personajul principal semăna foarte mult cu băieţelul. Şi acesta avea spaime şi a scăpat de ele, purtând o pelerină neagră. Pelerina îl făcea mult mai curajos, un adevărat erou!
În următoarea zi, Adalbert a mers la magazinul „DeLaMine – de toate pentru tine” pentru a cumpăra o pelerină. N-a găsit una neagră, aşa că a cumpărat una roşie. Într-adevăr, pelerina l-a făcut mai curajos şi mai îndrăzneţ pe Adalbert. Dar curajul lui a ieşit cel mai bine la iveală la cursul de dans. Ethel se afla afară, pe o bancă. La un moment dat a început să plouă. Adalbert a folosit pelerina ca să acopere pe el şi pe Ethel. Cei doi au prins curaj şi şi-au împărtăşit sentimentele de dragoste...
La începutul povestirii, unde este prezentată autoarea, se află o poză cu Fanny Chartres... purtând o pelerină roşie! În descrierea autoarei, se spune că pelerina a fost cumpărată tot de la acelaşi magazin menţionat şi în poveste: „DeLaMine – de toate pentru tine”! De asemenea, mi-a plăcut cum a încheiat autoarea scrierea sa: „Ei bine, dragă cititorule, hai să ne retragem în tăcere, să-i lăsăm să-şi ducă visul până la capăt şi să vedem ce se-ntâmplă cu ale noastre.”.