În această scriere, autoarea ne povesteşte cum a descoperit secretul unei cărţi... „Prima carte cu secret”, mai exact... În copilărie, scriitoarea, împreună cu fratele ei, Mihai, şi cu verişorii ei, Dina şi Dorin, au cunoscut un anticar bătrân şi cam ciudat. Anticariatul său avea foarte multe lucruri interesante de descoperit... Într-o zi, copiii l-au întrebat pe anticar care este data naşterii sale... Acesta nu le-a spus direct, i-a lăsat să descopere singuri... Le-a spus să caute data naşterii sale pe o carte care e la vedere şi care e legată de o femeie. Căutarea a durat şi n-a fost uşoară. Dar când vacanţa de vară s-a terminat, autoarea şi fratele ei, împreună cu verişorii, s-au întors la şcoală. Au mers din ce în ce mai rar la anticariat... Într-o zi, anticarul a murit. Autoarea a fost foarte tristă că nu găsise cartea cu secretul ei...
Când Ioana Pârvulescu a ajuns la Facultatea de Litere, a primit o listă de cărţi de citit pentru un examen. Acolo a găsit mai multe titluri scrise de Mircea Eliade. Autoarea a găsit cartea căutată, o dată a naşterii uitată demult odată cu moartea unui anticar: „Maitreyi”. 3 mai era data naşterii anticarului. Întrebarea este: de ce l-au întrebat copiii pe bătrânul anticar când s-a născut? Voiau să-i dea un cadou: un ceas antiacvatic. Şi în ziua de azi, autoarea tot aşteaptă să dea cuiva acest ceas...
Scrierea aceasta transmite următorul mesaj: copilăria îţi oferă multe secrete de descoperit, mai ales când este vorba despre o carte. Aceste amintiri şi secrete se reîntorc în cele mai neaşteptate momente...
Comments
Post a Comment